Copila, ti-e cerul o epistola din care
un orb culege randuri chinezesti,
in care o gheisa cauta cicoare,
cu maini de iasomie
tu impletesti povesti.
Prin camforul din nori
mi-atarna vesti.
Copila, iti e cerul o marmura cioplita,
de eruditi infirmi si vag leprosi,
prin cerul vrerii tale, inedita,
te plimbi ca o madona nesfitinta.
Te vad cum legi in zori cununi de roua.
Privesc. Te ploua
cu sange. Despletita.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
presarat de Carmine pe buze sulfuroase